Clasa a ix-a Algoritmi reprezentaţi în limbaj pseudocod




Yüklə 123.66 Kb.
tarix25.04.2016
ölçüsü123.66 Kb.

Algoritmi reprezentaţi în limbaj pseudocod
În aplicaţii complexe, când este necesară modularizarea, schemele logice devin stufoase şi sunt greu de urmărit. Din acest motiv, mult mai eficient este reprezentarea algoritmilor prin limbaj pseudocod.

Un limbaj pseudocod este un ansamblu de convenţii, respectate în mod sistematic, care definesc operaţiile permise (instrucţiuni) pentru reprezentarea algoritmilor.

Limbajul pseudocod foloseşte cuvinte cheie preluate din limbajul natural care descriu instrucţiunile din algoritm. (dacă, atunci, altfel, cât timp, altfel, execută). Acestea formează vocabularul (lexicul) limbajului.

Regulile de folosire a cuvintelor cheie pentru formarea instrucţiunilor împeună cu alte cuvinte sau simboluri determină sintaxa limbajului.




  1. Structura secvenţială


Declararea datelor

variabila tip;


La începutul oricărui algoritm, vom preciza datele de intrare, datele de ieşire, datele intermediare, precum şi tipul lor. Înainte de a utiliza orice variabilă, se va declara, precizând numele şi tipul ei. O variabilă nu poate fi declarată de mai multe ori în acelaşi algoritm.

Exemple:

x real;


c character;

i întreg;



Operaţia de citire
citeşte variabila1, variabila2,…, variabilan;
Efect: Prin operaţia de citire (operaţia de intrare) se preiau succesiv valori de la tastatură şi se asociază, în ordine, variabilelor specificate.
Operaţia de scriere
scrie expresie1, expresie2,…, expresien;
Efect: Operaţia de scriere (operaţia de ieşire) presupune evaluarea în ordine a expresiilor specificate şi afişarea pe ecran a valorilor lor pe aceeaşi linie.

Operaţia de atribuire
variabila expresie;
Efect: se evaluează expresia, apoi se atribuie valoarea expresiei variabilei din membrul stâng.
Parcurgerea instrucţiunilor în secvenţă, în ordinea lor, reprezintă o structură liniară (secvenţială).

Aplicaţii


  1. Fie a un număr real, citit de la tastatură, care reprezintă lungimea laturii unui cub. Să se scrie un algoritm care să calculeze şi să se afişeze volumul şi aria totală a cubului.


Date de intrare a real;

Date de ieşire: V real;

A real;


început

citeşte a;

Va*a*a;


scrie “volumul cubului este: “, V;

A6*a*a;


scrie “aria cubului este: “, A;

sfârşit


  1. În urma analizelor efectuate, asupra unui compus chimic descoperit pe planeta Marte s-a dedus că o moleculă din acest compus este formată din mC atomi de carbon, mO atomi de oxigen şi mH atomi de hidrogen. Ştiind masele moleculare petru mC=12, mO=16, iar mH=1, să se scrie un algoritm care calculează şi să afişeze masa moleculară a acestui compus.

Date de intrare: mC natural

mO natural

mH natural

Date de ieşire: m natural

început

citeşte mC, mO, mH

m mC*12+ mO*16+ mH*1



scrie ”Masa moleculară a compusului este: ”,m

sfârşit


  1. De ziua lui, Ionel a primit S lei şi ar vrea să-şi invite colegii la o îngheţată. Ştiind că o îngheţată costă P lei, să se scrie un algoritm care să calculeze şi să afişeze numărul maxim de colegi pe care Ionel îi poate invita şi suma de bani care îi mai rămâne lui Ionel.

Date de intrare: S natural

P natural

nr natural

Date de ieşire: rest natural

început

citeşte S,P

nr S/(P+1) /*P+1 pt că şI Ionel mănâncă îngheţată*/

rest S%(P+1)

scrie “numărul maxim de invitaţi este: ”,nr

scrie “Suma rămasă este: ”, rest

sfârşit





  1. Fie x un număr natural format din 5 cifre(x4x3x2x1x0). Să se afişeze un triunghi format din cifrele numărului x astfel:

  • prima linie (în vf. triunghiului) se va afla cifra din mijloc x2. x2

  • Pe linia a doua se vor afla cifrele x3x2x1 x3x2x1

  • a treia linie se vor afla toate cifrele lui x x4x3x2x1x0




Date de intrare: x natural

Date de ieşire: x4,x3,x2,x1,x0 natural

început

citeşte x

x0x%10 /*reţin cifra unităţilor*/

xx/10 /*elimin cifra unităţilor*/

x1x%10 /*reţin cifra zecilor*/

xx/10 /*elimin cifra zecilor*/

x2x%10 /*reţin cifra sutelor*/

xx/10 /*elimin cifra sutelor*/

x3x%10 /*reţin cifra miilor*/

xx/10 /* elimin cifra miilor, în x rămâne cifra zecilor de mii*/

scrie “ “, x2

scrie “ “,x3,x2, x1

scrie x,x3,x2,x1,x0

sfârşit






Probleme propuse

  1. Ce va afişa următorul algoritm pentru valorile citite 7 şi 23 :

Date intrare/iesire: a natural,b natural;

început

citeşte a,b

aa+b


ba-b

aa-b


scrie “a= ”,a, “b=”,b

sfârşit


  1. Ce va afişa următorul algoritm dacă se citeşte valoarea:

Date de intrare: a natural;

Date intermediare: b naturalş

Date de ieşire: c natural

început

citeşte a

ba mod 100

aa/100

cb*100+a



scrie c

sfârşit

  1. Ce valoare va avea variabila a la sfârşitul următoarei secvenţe de instrucţiuni?

a, b întregi

a3 b7

ba+b/2: aa-b/2*a


  1. Fie a, b,c şi d patru variabile reale. Care din următoarele instrucţiuni atribuie variabilei d media aritmetică a valorilor variabilelor a, b şi c?

a) d(a+b+c)/3

b) da/3+b/3+c/3

c) da+b+c/3

d) d(a+b+c)/3-1



  1. Se consideră polinomul P(x)=ax3+bx2+cx+d. Se citesc valorile a,b,c,d şi x0. Să se calculeze valoarea P(x0).

  2. Se citeşte un număr natural cu exact trei cifre. Să se afişeze suma cifrelor acestui număr.

  3. Fie x1,x2,x3,x4, x5 cinci valori reale. Scrieţi un algoritm care să folosească o singură variabilă suplimentară pentru a permuta circular valorile celor cinci variabile (ex: 1,2,3,4,5 să devină 2,3,4,5,1).

  4. Se citeşte un număr întreg ce reprezintă un număr de ore. Să se afişeze acest număr în minute, apoi în secunde.

  5. Să se determine câtul şi restul împărţirii lui a la b fără a realiza efectiv împărţirea.

  6. Fie a, b şi c trei numere reale, care reprezintă lungimile laturilor unui triunghi. Să se scrie un algoritm care să calculeze şi să afişeze perimetrul şi aria triunghiului.

  7. O broască ţestoasă parcurge o distanţă de D kilometri în H ore. Să se scrie un algoritm care să calculeze şi să se afişeze viteza cu care se deplasează broasca ţestoasă (exprimată în metri/secundă).

  8. Doi colegi (Victor şi Florin) pleacă simultan din oraşele în care locuiesc, unul către celălalt. Ştiind că distanţa dintre cele 2 oraşe este D, că Victor merge cu viteza v1, iar Florin merge cu viteza v2 (D,v1,v2 numere reale), scrieţi algoritmul care calculează după cât timp se întâlnesc cei doi colegi şi la ce distanţă de oraşul locuieşte Victor.

  9. Fie A şi B două puncte în plan, specificate prin coordonatele lor carteziene. Să se scrie un algoritm care să calculeze şi să afişeze lungimea segmentului AB.

  10. A fost odată un balaur cu 6 capete. Într-o zi Făt-Frumos s-a supărat şi i-a tăiat un cap. Peste noapte i-au crescut alte 6 capete în loc. Pe acelaşi gât! A doua zi, Făt-Frumos i-a tăiat iar un cap, dar peste noapte balaurul i-au crescut în loc alte 6 capete...şi tot aşa timp de n zile. În cea de-a (n+1)-a zi, Făt-Frumos s-a plictisit şi a plecat acasă scrieţi un algoritm care citeşte de la tastatură n, numărul de zile şi care afişează pe ecran câte capete avea balaurul după n zile. De exemplu: pentru n=3, algoritmul va afişa: Dupa 3 zile balaurul are 15 capete.

(Olimpiada 2002 cl a V-a)

  1. Să se calculeze ma a două numere a,b reale.

  2. Se citesc de la tastatură două numere naturale nenule. Să se calculeze media aritmetică, media geometrică şi media armonică a celor 2 numere.

  1. Structura alternativă


dacă condiţie atunci

instructiune_1



altfel

instrucţiunea_2



sf.dacă

Efect:

Se evaluează expresia.

Dacă valoarea expresiei este Adevărat, atunci se execută instrucţiune_1.

Dacă valoarea expresiei este Fals, se execută instrucţiune_2.

Observaţii


  1. Atât in ramura atunci, cât şi in ramura altfel este permisă executarea unei singure instrucţiuni. În cazul în care este necesară efectuarea mai multor operaţii, acestea se grupează într-o singură instrucţiune compusă.

  2. Dacă pe ramura altfel nu este necesară efectuarea nici unei operaţii, aceasta poate lipsi (structura alternativă cu o ramură vidă).

Selectarea instrucţiunii ce urmează să fie executată în funcţie de valoarea unei expresii reprezintă o structură alternativă.

Aplicaţii

  1. Modulul unui număr

Se intoduce de la tastatură un număr întreg x. Scrieţi un algoritm care calculează şi afişează modulul numărului x.

Date de intrare: x întreg;

Date de ieşire: rezultatul testului

citeşte x;

dacă x<0 atunci m-x;

altfel mx;



scrie „modulul este: ”,m;.

sf.dacă


  1. Paritatea

Să se introducă de la tastatură un număr întreg x. Scrieţi un algoritm care testează dacă x este un număr par.

Date de intrare: x întreg;

Date de ieşire: m întreg;

citeşte x;

dacă (x%2=0) atunci scrie x, ” este par”;

altfel scrie x, ” este impar”;



sf.dacă


  1. Să se rezolve ecuaţia de gradul I pentru coeficienţii a,b reali daţi .

citeste a,b

daca a0 atunci {

x (-b/a)



scrie x

}

altfel daca b0



atunci scrie ‘nu exista solutii’

altfel scrie ‘o infinitate de solutii’

sf.daca

sf.daca


  1. Să se calculeze valoarea funcţiei

f(x)= x2 , daca x<0

2x+1 , daca x>=0

pentru un x real dat.

citeste x

daca x<0 atunci f x*x

altfel f 2*x+1

sf.daca scrie f

Structura alternativă generalizată

La cest tip de structură se face selectarea între mai multe acţiuni, în funcţie de o variabilă de memorie numită selector, care poate lua mai multe valori, dintr-o mulţime ordonată de leemente de acelaşi tip cu selectorul.




Sintaxa:

În cazul că selector

caz1 v1: instrucţiune1

caz2 v2: instrucţiune2


cazn vn: instrucţiunen

altfel instrucţiune n+1 // (optional)

sf.cazuri


Selector este o variabilă sau o expresie de tip întreg sau caracter (nu este permis tipul real).

caz1,…cazn se numesc etichete şi sunt valori pe care la poate lua selectorul.

Dacă selector=v1 se execută instrucţiune1. Dacă selector=v2 se execută instrucţiune2

Dacă selector≠v k(k=1,n) şi există ramura altfel atunci se execută instrucţiune n+1;

Dacă nu există ramuar else (altfel) atunci nu se execută nimic şi se trece la următoarea instrucâiune de după case(cazuri).




Probleme propuse

  1. Fie ecuaţia de gradul al II-lea ax2+bx+c=0 cu a≠0. Scrieţi un algoritm care să rezolve ecuaţia în mulţimea numerelor reale.

  2. Fie a şi b două nr întregi. Scrieţi un algoritm care să verifice dacă a şi b sunt numere consecutive.

  3. Stabiliţi relaţia de ordine dintre două numere reale oarecare , citite de la tastatură .

  4. Se citesc trei numere a,b,c. Să se tipărească maximul dintre ele .

Să se calculeze valoarea expresiei de mai jos pentru A,B,C numere întregi date .



E= A+B+C , C<=-1

C/(A+B) , -1

(A+B)/C , C>=1


  1. Să se evalueze expresia E=A2/(A2+B)1/2 , unde puterea ½ înseamnă radical de ordin doi , pentru A, B numere reale date .

  2. Se citeşte media unui candidat la examenul de capacitate. Dacă media este 9.18, candidatul este admis în liceul solicitat, altfel este transferat la alt liceu. Dacă media este cel puţin 9.50, este admis la profilul informatică-intensiv, altfel la matematică-informatică. Citind media candidatului, stabiliţi cum este repartizat.

  3. Se citesc de la tastatură două numere şi un caracter. Dacă caracterul este „+”, calculaţi suma celor două numere, dacă este „-”, diferenţa lor, dacă este „*”, produsul, iar dacă este „/” calculaţi, dacă este posibil, câtul.

  4. Citindu-se o literă mică, să se precizeze dacă aceasta este vocală sau consoană.

  5. Pe baza datei curente exprimată prin trei valori naturale nenule (zi,lună,an), să se calculeze data zilei următoare.

  6. Se citesc trei numere naturale nenule a,b,c. Să se verifice dacă cele trei valori pot fi laturile unui triunghi şi, în caz afirmativ, să se calculeze aria lui cu formula lui Heron. De asemenea să se specifice şi dacă este un triunghi particular (isoscel sau echilateral).

  7. Se citesc patru numere întregi oarecare. Să se verifice dacă ele alcătuiesc o mulţime în sens matematic, adică valorile sunt distincte.

  8. Se citeşte de la tastatură un număr natural cu exact patru cifre. Să se verifice dacă numărul este palindrom, adică citindu-l de la sfârşit spre început se obţine acelaşi număr.

  9. Se dau două numere de tip întreg. Să se verifice dacă ele sunt numere consecutive.

  10. În planul cartezian xOy, se da un dreptunghi prin colţurile stanga-jos (xs,ys) şi dreapta–sus(xd,yd ). Să se detemine dacă un punct oarecare (x,y) se află sau nu în interiorul dreptunghiului.

  11. Să se verifice dacă o fracţie a/b, pentru a şi b numere naturale nenule cu maxim 5 cifre, se simplifică prin k. În caz afirmativ se va afişa şi fracţia simplificată. Numerele a,b,k se citesc de la tastatură în această ordine.

  12. Fie funcţia f:RR, definită astfel: f (x)= x-7, dacă x<2

7x2+1, dacă x=2

Calculaţi f(x) pentru un x citit. x3+5, altfel





  1. Se citesc patru numere naturale. Să se afişeze maximul dintre s14 şi s23, unde s14 este suma dintre primul şi ultimul număr, iar s23 dintre al doilea şi al treilea număr.

  2. Fie ecuaţia cu coeficienţi reali ax2+bx+c=0 cu a≠0. Scrieţi un algoritm care, fără a calcula rădăcinile ecuaţiei, să se determine natura şi semnul acestora. (relaţiile lui Viete x1+x2= S=-b/a, x1*x2=P= a/c).

  3. Se citesc două numere întregi a, b cu a>b. Să se testeze dacă cele două numere se divid. În caz afirmativ să se afişeze un mesaj corespunzător, în caz contrar afăşaţi cătul şi restul împărţirii lui a la b.

  4. Fiind date numere întregi a, b, c, d să se afişeze minimul dintre ele.

  5. Cunoscând numărul natural n să se calculeze suma 1+2+3+...+n.

  6. Cunoscând k şi n (k<=n) numere naturale, să se calculeze suma k+(k+1)+...+n.

  7. Să se determine ultima cifră a sumei x+y, unde x şi y sunt numere naturale date de la tastatură.

  8. Fie a,b şi c salariile a trei persoane. Să se precizeze câte dintre acestea sunt cel puţin egale cu o valoare dată x reprezentând salariul mediu pe economie.

  9. Să se determine ultima cifră a numărului 2x, pentru x număr natural dat.

  10. Folosind o singură comparaţie, să se verifice dacă trei numere naturale cu cel mult trei cifre fiecare sunt pitagoreice. Se va afişa un mesaj corespunzător.

  11. Ionel are H1 cm, Gigel are H2 cm, iar Danuţ are H3 cm. Scrieţi un algoritm care să afişeze numele celor 3 copii în ordinea crescătoare a înălţimii.

  12. Să se rezolve sistemul de ecuaţii cu coeficienţi reali

ax+by=c

dx+ey=f


pentru a,b,c,d,e,f numere reale oarecare date.

  1. Scrieţi un algoritm care citeşte de la tastatură trei numere întregi strict pozitive a, b, c cu cel mult trei cifre fiecare. Valoarea variabilei a reprezintă distanţa dintre oraşul A şi oraşul B, b distanţa în km dintre oraşul B şi oraşul C, iar c reprezintă distanţa în Km dintre oraşul C şi oraşul A. Ştiind că un călător îşi planifică o vizită a celor trei oraşe pornind din oricare dintre oraşele A sau b şi ajungând în final în oricare dintre oraşele B sau C cu trecere prin cel de-al treilea oraş, să se determine un traseu de lungime minimă care respectă aceste condiţii. Algoritmul va afişa cele trei litere corespunzătoare celor trei oraşe, în ordinea în care sunt vizitate. Se va alege o metodă cât mai eficientă din punctul de vedere al gestionării memoriei. De exemplu: a=58, b=140, c=125, se va afişa BAC.

  2. Un iepuraş zglobiu ieşi din pădure şi începu să alerge pe câmpie cu o viteză constantă v1 m/s. După un timp t0, apare la marginea pădurii un leu. Leul zării iepurele şi începu să alerge după el cu o viteză constantă v2 m/s. Scrieţi un algoritm care afişează după câte secunde prinde leul iepurele sau valoarea +1 dacă leul nu prinde iepurele.

  3. Un bazin se umple cu apă cu ajutorul a două robinete. Dacă lăsăm primul robinet deschis timp de h1 ore şi al doilea timp de h2 ore, în bazin vor fi x litri de apă. Dacă lăsăm primul robinet deschis timp de h1+1 ore şi al doilea timp de h2-1 ore, în bazin vor fi y litri de apă. Scrieţi un program care să determine câţi litri de apă curg prin fiecare robinet într-o oră.

  4. Orice sumă de bani S (S>7) poate fi plătită numai cu monede de 3 şi 5 lei. Dat fiind S>7, scrieţi un program care să determine o modalitate de plată a sumei S numai cu monede de 3 şi 5 lei.

  5. Calculaţi intersecţia a două intervale [a,b] şi [b,c] date prin valori reale a,b,c,d unde a<=b şi c<=d.

(Fie e=max{a,b} şi f=min{b,d}. Se observă că dacă e>f atunci [a,b]∩[c,d]=Ø iar daca e<=f atunci [a,b]∩[c,d]=[e,f])

  1. Se citesc trei numere a, b şi c. Să se numere căte sunt apre.

  2. Se citesc trei numere a, b şi c. Să se verifice dacă ele pot fi termenii unei progresii aritmetice.

  3. Se citesc 2 numere naturale a şi b. Să se afişeze câte numere pare sunt în intervalul [a,b].

  4. Se citesc două intervale de timp exprimate în ore minute şi secunde (h1,m1,s1) şi (h2,m2,s2). Să se calculeze suma celor 2 intervale de timp.

  5. Se citeşte un număr întreg n care reprezintă un an calendaristic. Să se verifice dacă anul este bisect sau nu (condiţia ca un an, să fie bisect este ca, dacă anul este divizibil cu 100, să fie divizibil cu 4; altfel să fie divizibil cu 400).

  6. Se dă o dreaptă în planul cartezian xoy. Să se determine dacă un punct p de coordonate x,z aparţine sau nu dreptei.


Structura repetitivă

De multe ori, în construirea algoritmilor de rezolvarea unor prtobleme, este necesară repetarea unor operaţii atâta timp cât condiţia este adevărată:



  • cât timp este culoarea verde, mai trece o maşină.

  • cât timp mai sunt bilete, vindeţi biletele; sau vindeţi bilete până le terminaţi.

  • Cât timp mai aveţi greşeli de corectat, corectaţi greşelile.

  • cât timp mai aveţi numere, le adunaţi.

  • cât timp mai aveţi cifre într-un numar afisaţi-le.

  • Începând de la 1 scrieţi în ordine numerele până la 100.

Metoda de implementare a unei repetiţii este structura repetitivă.

Structura repetitivă cuprinde: un grup de instrucţiuni, numite corpul ciclului, ce se execută repetat, şi testarea unei condiţii care face ca procesul de repetare să continue sau nu.

Ex: Se introduce de la tastatură numere până când ultimul număr este 0, şi se calculează suma numerelor. DI: S iniţial 0, şi a valoarea citită ce se adaugă la sumă până când a=0.

Spunem pe scurt cât timp a<>0, adună-l pe a la S.

Procesul de control cuprinde trei acţiuni:

Iniţializarea- stabileşte starea iniţială, starea dinainte de prima parcurgere a corpului ciclului. Operaţia de atribuire s0, şi citirea primului număr (citeşte a).

Testarea- compară starea curentă cu starea finală care face ca procesul de repetare să se sfârşească.

Se compară numărul a cu 0 (a<>0) dacă condiţia este adevărată se continuă citirea lui a. Procesul de executare repetată se termină când valoarea introdusă pentru a este 0.



Modificarea- Schimbă starea curentă astfel încât să se avanseze către starea finală. Modificarea face parte din corpul ciclului şi în exemplul dat constă în citirea unei noi valori a lui a (citeşte a), care poate să fie 0.

Structura repetitivă

Executarea repetată a unor acţiuni, sub un proces de control, este concepută algoritmic printr-o structură repetitivă.

Procesul de control presupune trei acţiuni:


  • Iniţializare- Stabileşte, starea dinainte de prima parcurgere a corpului ciclului. (ex.s0, i1)

  • Testare - compară starea curentă cu starea care termină procesul de repetare şi are rolul de a termina procesul de ciclare.(i<=n)

  • Modificare-Schimbă starea curentă astfel încât să se avanseze către starea finală, care încheie procesul de repetare. (ii+1)

Clasificarea structurilor repetitive

Structura repetitivă poate fi:



  • cu număr necunoscut cunoscut de paşi

  • cu număr cunoscut de pasi

Structura repetitivă cu număr necunoscut de paşi poate fi:

  • cu test iniţial

  • cu test final

Schema logică echivalentă:

Sintaxa instrucţiunii repetitive cu număr necunoscut de paşi cu test iniţial cât_timp



Structura repetitivă cu test initial se numeşte instrucţiunea cât_timp si are următoarea sintaxă:

cât_timp (expresie) execută

instrucţinune;



sfârşit_cât_timp

Efectul instrucţiunii:


Pas 1: Se evaluează condiţia care este o expresie.

Pas 2: Dacă expresia este falsă, se iese din instrucţiunea cât_timp; Dacă valoarea este adevărată, se execută instructiunea, apoi se revine la Pas 1, la evaluarea expresiei.

Observaţii:



  1. Instrucţiunea se execută, cât timp valoarea expresiei din condiţiei este adevărat. Pentru ca ciclul să nu fie infinit, este obligatoriu ca instrucţiunea care se execută să modifice cel puţin una din variabilele care intervin în expresie, astfel încât acesta să poată lua valoarea fals.

  2. Dacă expresia din condiţie are de la început valoarea fals, instrucţiunea nu se execută nici măcar o dată.

  3. Instrucţiunea din corpul ciclului cât_timp poate să conţină o altă instrucţiune cât_timp. În acest caz se spune că instrucţiunile cât_timp sunt imbricate.

Probleme propuse

  1. Să se calculeze suma S=1+2+3=....+n , respectiv produsul P=1*2*3*....*n , pentru numărul n natural nenul dat.

  2. Să se calculeze media aritmetică a n valori reale citite pe rând de la tastatură.

  3. Se citesc pe rând de la tastatură numere întregi nenule într-o variabilă x, până la introducerea valorii 0. Să se calculeze suma numerelor pozitive introduse şi produsul celor negative.

  4. Se citesc pe rând n numere întregi şi apoi o valoare întreagă a. Să se determine numărul de apariţii ale valorii a printre numerele citite.

  5. Precizaţi ce se va afişa în urma execuţiei secvenţei de program de mai jos pentru n=5 (s,n şi k sunt variabile întregi).

Date de intrare: n intreg.

Date de iesire:S intreg

Citeste n;

S0;

k1;

cat_timp(k<=n)executa

s=s+k;

k=k+2;
Sf_cat_timp

Scrie „s=”, s;

a) s=4 b) s=16 c) s=9 d) s=15 e)s=0



  1. Să se afiseze cifrele numarului natural n citit de la tastatura.(Atentie nu se cunosc numarul cifrelor lui n).

  2. Fie secventa cu x=179

Date de intrare: x intreg;

Date de iesire: s intreg;

Date intermediare: c,d;

citeste x;

dx;

s0;

cat_timp(d<>0)executa
cd mod 10;

ss+c;

dd div 10;
Sf_cat_timp

scrie s;
Ce se afisează?

a) 16 b) 18 c)17 d) 0 e) 971



  1. Se citeşte o succesiune de numere întregi până la introducerea valorii 0. Să se calculeze media aritmetică a numerelor pozitive citite şi numărul numerelor negative.

  2. Se citesc pe rând numere întregi până la introducerea valorii –1. Să se calculeze media aritmetică a valorilor nenule citite.

  3. Pentru un număr natural nenul n dat, să se determine p natural cu proprietatea 2p<=n.

  4. Să se realizeze înmulţirea a două numere naturale nenule a şi b date prin adunări repetate.

  5. Fie funcţia f:N->N , f(x)= n+1 , pentru n par

n-1 , pentru n impar

  1. Să se calculeze şi să se afişeze valorile funcţiei pentru n =1,2,....,10

Structura repetitivă cu test final

Sintaxa: Schema logică echivalentă:
repetă

instructiune

corpul ciclului F A

până când condiţie

Efect:


- se execută secvenţa de instructiuni (orice instrucţiune pseudocod) care formează corpul ciclului, apoi se verifică condiţia, care este o expresie logică;

- dacă condiţia este falsă, se execută din nou secvenţa, s.a.m.d.;

- corpul ciclului se execută în mod repetat până când condiţia devine adevărată (adică cât timp este falsă).

Observaţii:

- este un ciclu cu test final pentru că mai întâi se execută secvenţa şi apoi se verifică condiţia;

- este un ciclu cu număr necunoscut de paşi, numărul minim de execuţii asigurat pentru secvenţă este 1 (când din start condiţia este adevărată);

- pentru a evita buclarea infinită, corpul ciclului trebuie să conţină cel puţin o instrucţiune care să asigure ieşirea din buclă (la un moment dat condiţia să devină adevărată).



Probleme propuse

Se citeşte un şir de numere întregi până la întâlnirea valorii 0. Să se calculeze media aritmetică a numerelor din şir.



  1. Se considera algoritmul urmator:

citeste n

repeta

cifra n mod 10;

scrie c;

n n div 10

pana cand n=0

Determinati ce se afiseaza pentru n =1234.



  1. Sa se afiseze inversul numarului n.

  2. Sa se calculeze cmmdc-ul, respectiv cmmmc-ul a doua numere a, b.

  3. Sa se realize algoritmul de determinarea produsului a doua numere a si b prin adunari repetate.

  4. Să se calculeze câtul şi restul împărţirii a două numere naturale nenule , a şi b date , prin scăderi repetate.

  5. Să se descompună un număr natural nenul dat în factori primi , afisând pentru fiecare factor prim şi puterea corespunzătoare

  6. Se citesc pe rând n numere întregi . Să se verifice dacă apar sau nu în ordine crescătoare.

  7. Să se verifice dacă un număr natural nenul dat este palindrom , adică citit de la dreapta la stânga şi de la stânga la dreapta reprezintă acelaşi număr .

  8. Să se determine numărul de apariţii ale unei valori date, printre elementele unui şir dat cu n elemente.

  9. Se consideră următoarea secvenţă:

x2; ind0;

repeata

zx+4; yx+2;

n1x^3+x^2+x+1;

n23*(y^3+y^2+y+1);

n3z^3+3*z^2+2*z+4;

daca n1+n2=n3 atunci

ind1;


scrie x,” “,y,” ”,z;

altfel


xx+1;

sf.daca
pana cand ind=1

12.1. Ce valori se vor afisa dupa executarea secventei de instructiuni descries anterior:

a) 3 5 7 b) 1 6 7 c) 7 3 5 d) 5 3 7

12.2. Ce valori au variabilele n1,n2, n3 la terminarea executiei secventei?

a) 3 5 7 b) 40 468 508 c) 15 288 403 d) 0 0 0


13. Se consideră algoritmul următor:

citeste n

repeta

cn mod 10

nn div 10

pana cand (n mod 10 >c) or (n=0)

daca n=0 atunci

scrie “ordonat”

altfel

scrie “neordonat”


Ce rezultat va afisa algoritmul pentru n=1223?

a) neordonat b) ordonat c) eroare d) ordonat neordonat



Structura repetitivă cu număr cunoscut de paşi

Sintaxa:

Schema logică echivalentă:

pentru i vi , vf , pas execută

Sf.pentru

corpul ciclului

Observaţii:

modificare contor

- i = variabila contor (de tip întreg sau caracter);

- vi = valoarea iniţială de la care începe numărarea;

- vf = valoarea finală la care se opreşte numărarea;

- pas = din cât în cât se numără (pasul contorului).



vi , vf şi pas sunt constante, variabile sau expresii de acelaşi tip cu v.
Dacă

a) vi <= vf şi pas >0 - contor crescător

b) vi >= vf şi pas<0 - contor descrescător
Efect:

- se încarcă variabila contor cu valoarea iniţială de la care începe numărătoarea (vi);

- cât timp nu s-a depăşit valoarea finală vf la care se opreşte numărarea (adică vi <= vf pentru un contor crescător, sau vi >= vf pentru un contor descrescător) se execută secvenţa care formează corpul ciclului şi se modifică variabila contor i cu valoarea pasului (creşte sau scade cu valoarea pas);

- când valoarea finală vf este depăşită, instrucţiunea se încheie.


Observaţii:

- este un ciclu cu număr cunoscut de paşi: nr paşi = vf - vi + 1

pas


  • nu se recomandă modificarea variabilei contor v în corpul ciclului deoarece ea este modificată implicit de către instrucţiune cu valoarea pasului pas; modificarea explicită a lui v duce la comportări imprevizibile ale instrucţiunii.


Exemplu: pentru i= 1, 10 execută S= 1+1+1...  (de o infinitate de ori)

SS+1


i  i-1



- dacă pas lipseşte din sintaxă se consideră că pas = 1 (vezi mai sus).



Probleme propuse

  1. Să se calculeze suma S=1+2+....+n, respectiv produsul P=1*2*...*n pentru n număr natural nenul citit de la tastatură.

  2. Să se calculeze media aritmetică a n valori întregi citite pe rând de la tastatură, unde n este un număr natural nenul dat.

  3. Să se determine şi să se afişeze divizorii proprii ai unui număr natural nenul n dat de la tastatură.

  4. Se citesc pe rând n numere întregi (n natural nenul dat). Să se verifice dacă numerele apar sau nu în ordine crescătoare.

  5. Să se verifice dacă un număr natural nenul dat este „perfect”, adică este egal cu suma divizorilor săi proprii, inclusiv 1. Exemplu, 6=1+2+3 este număr perfect.

  6. Se citesc pe rând n numere reale, n număr natural nenul dat. Să se determine numărul valorilor pozitive, numărul valorilor negative şi, respectiv, numărul valorilor nule introduse.

  7. Se citesc pe rând n numere reale. Să se determine minimul (maximul) dintre ele.

  8. Se citesc pe rând n numere reale. Să se determine media aritmetică a valorilor strict pozitive citite.

  9. Fiind dat un număr n natural nenul să se verifice dacă este prim sau nu.

  10. Să se calculeze:

    1. S=1+3+5+…+nr, unde nr este un număr impar mai mic sau cel mult egal cu n, n număr natural nenul dat

    2. P=1*3*5*….*nr, unde nr este un număr impar mai mic sau cel mult egal cu n, n număr natural nenul dat

    3. S=1+1/2+1/3+...+1/n, n număr natural nenul dat

    4. S=1+1*2+1*2*3+….+1*2*..*n, n număr natural nenul dat

    5. S=1+22+32+....+n2, n număr natural nenul dat

    6. S=1+1/22+1/32+...+1/n2, n număr natural nenul dat

    7. S=1+1/(1*2)+1/(1*2*3)+....+1/(1*2*...*n), n număr natural nenul dat

    8. R=(1*2*...*n)/(1+2+...+n), n număr natural nenul dat

    9. P=2*4*6*.....*nr, unde nr este un număr par mai mic sau cel mult egal cu n, n număr natural nenul dat

  11. Se consideră şirul 1,4,7,10,13,....Să se calculeze suma primilor n termeni, n număr natural nenul dat.

  12. Să se genereze toate numerele de patru cifre de forma 3a2b care se divid cu numărul 9.

  13. Se citesc pe rând n numere întregi. Să se determine câte numere pare şi, respectiv, câte numere impare au fost citite.

  14. Se citesc pe rând n numere naturale nenule. Să se afişeze şi să se numere acele numere pentru care suma cifrelor este divizibilă cu 5.

  15. Se citesc pe rând n numere naturale mai mari ca 1. Să se determine c.m.m.d.c. al celor n numere.

  16. Să se afişeze numerele prime mai mici decât 100 făcând un număr cât mai mic de verificări.


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azrefs.org 2016
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə