Anul de studii I




Yüklə 59.74 Kb.
tarix29.04.2016
ölçüsü59.74 Kb.


UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

Facultatea de Litere

Catedra Jurnalism şi Comunicare Publică

PROGRAMA ANALITICĂ LA DISCIPLINA


ISTORIA ŞI TEORIA COMUNICĂRII

ANUL DE STUDII I

SEMESTRUL 1

NUMĂRUL TOTAL DE ORE 180

NUMĂRUL DE ORE DE CONTACT 60

DIN ELE DE LABORATOR -

CREDITE ECTS 6

EVALUARE examen

Programa a fost discutată şi adoptată la şedinţa Catedrei

Proces verbal nr. 1 din 7 septembrie 2012

Autor Dr. conf. Ludmila Lazăr

Şef Catedră Lect.sup. Tatiana Corai

Decan Facultate Dr.conf. Ludmila Hometkovski

Preşedintele Comisiei metodice Dr.conf. Ana Vulpe



CHIŞINĂU, 2012

Concepţia cursului:

Cursul Istoria şi teoria comunicării are drept scop de a-i iniţia pe studenţi in Ştiinţele comunicarii, de a-i face cunoscuţi cu cele mai importante teorii despre apariţia comunicării umane, despre etapele apariţiei diferitor mijloace de comunicare şi impactul pe care l-au avut asupra dezvoltării societăţii umane. De asemenea cursul este şi o introducere în ceea ce reprezintă comunicărea de masă, în cele mai variate modele şi tipuri de comunicare socială.




Competenţe preliminare: studii liceale,profilul socio-umanist

Interdisciplinaritatea: Cursul Istoria şi teoria comunicării este în legătură directă cu disciplinile studiate la catedra Jurnalism şi Comunicare publică, precum: Întroducere în jurnalism, Comunicarea mediatică, Istoria culturii şi civilizaţiei, Antropologia comunicării, Politologia, etc.

Poziţionarea disciplinei în planul de studii: – disciplina ţine de modulul disciplinelor fundamentale.
Finalităţi: La finele cursului Istoria şi teoria comunicării studenţii trebuie să achiziţioneze următoarele competenţe:
Competenţe gnoseologice


  • să opereze cu aparatul terminologic al disciplinei, dar şi al domeniului de studiu

  • să cunoasca cronologia apariţiei diferitor mijloace de comunicare

  • să descrie impactul produs de apariţia diferitor mijloace de comunicare în masă asupra dezvoltării societăţii

  • să identifice şi să descrie diferite tipuri şi modele de comunicare de masă

  • să opereze cu modelele şi tehnicile de comunicare de masă

  • să determine şi să explice particularităţile şi avantajele diferitor mijloace de comunicare în masă



Competenţe praxiologice

  • să determine locul Istoriei şi teoriei comunicări în contextul ştiinţelor comunicării şi a jurnalismului, dar şi în contextul mai larg al sistemului de comunicare socială.

  • să determine felul în care anumite mijloace de comunicare în masă au influenţat dezvoltarea societăţii umane la diferite perioade ale istoriei.

  • să definească diferite modele şi tehnici de comunicare de masă

  • să compare efectele şi eficienţa pe care au diferite mijloace de comunicare în masă asupra opiniei publice

  • să utilizeze diferite modele de comunicare de masă


Competenţe de cercetare


  • să evalueze activitatea mijloacelor de comiunicare de masă în cadrul proceselor sociale

  • să cerceteze efectele pe care le produce comunicare de masă asupra societăţii

  • să estimeze rolul care l-au avut mijloacele de comunicare în masă în derularea unor evenimente importante

  • să propună soluţii pentru anumite probleme legate de activitatea mijloacelor de comunicare în masă

  • să dezvolte modele proprii de înţelegere a activităţii mijlocelor de comunicare în masă


Conţinutul cursului:

A) PRELEGERI

No

Tema, compartimentul

notă

No de ore

1.

Introducere


Comunicarea în perspectivă filosofică. Comunicarea - dimensiune definitorie a culturii. Obiectul de studiu al Istoriei și teoriei comunicării. Definirea conceptului de comunicare. Actualitatea și relevanţa cursului pentru jurnalişti si specialiştii în comunicare publică. Problemele principale abordate în cadrul cursului. Structura cursulu . Periodizarea istorică a comunicării ;etapa gesturilor, a vorbirii articulate, a scrisului, tiparului, a comunicării de masă, a computerului și Intrenetului. Categoriile de bază ale științelor comunicării.



Prezentare Clasică

2

2.

Tema: Geneza comunicării sociale


Comunicarea non-umană. Comunicarea în lumea animală, specificul și modul de manifestare. Comunicarea sonoră, comunicarea gestuală, comunicarea chimică, comunicarea cromatică, comunicarea luminoasă și cea electrică.

Ipoteze și teorii despre originea limbajului.

Concepţia lui N. Marr despre apariţia comunicării. Concepţia evoluţionistă despre originea comunicării umane. Teoria creaţionistă despre apariţia omului. Concepţia creaţionistă despre originea comunicării umane. Teoria evoluţionistă despre originea limbilor şi a raselor umane. Teoria creaţionistă despre originea limbilor si a raselor.

Teoria «instinctului lingvistic » a lui Noam Chomsky.






4

3.

Tema Comunicarea umană: aspecte conceptuale.

Paradigme ale comunicării.Școala proces și Școala semiotică.

Definiții și modele ale comunicării.Metoda modelării în științele comunicării și rolul ei. Modelul comunicării tehnicea lui Claude Shannon și Warren Weawer.

Modelul lui Harold D.Lasswell. Modelul lui Newcomb.. Modelul funcțional a lui R.Jacobson.

Structura comuinicării umane. Elementele constitutive ale procesului de comunicare: emitentul, receptorul, mesajul, codul, situaţia şi canalul de transmitere.

Școala de la Palo Alto. Axiomele comunicării.

Funcţiile comunicării umane.



Prezentare Clasică

4

4.


Tema: Tipologii ale comunicării.

Metoda tipologică in științele comunicării. Criterii de clasificare. Tipologia din perspectiva codului utilizat(verbală, nonverbală, paraverbală). Tipologia din perspectiva partenerilor în procesul de comunicare(intrapersonală, interpersonală, în grup publică. Perspectiva organizațională a tipologiei.






2

5.

Tema:Limbaj și comunicare verbală.

Caracteristicele comunicării verbale. Formele comunicării verbale. Comunicarea verbală scrisă și orală: avantaje și dezavantaje.Stiluri de comunicare.

Efectele comunicării verbale.





2

6.

Tema: Comunicarea non-verbală.

Tipologia comunicării nonverbale:kinezica, proxemica, mimica, cronemica, haptica etc. Tipologia gesturilor: deschise, de confruntare, de siguranță etc.. Reguli esențiale de citire a gesturilor. Particularități naționale în limbajul mimicii și a gesturilor. Funcțiile comunicării nonverbale. Comunicarea non-verbală în cadrul comunicării electronice scrise.

Comunicarea paraverbală.





2

5.

Tema: Comunicarea interpersonală.

Definirea și caracterizarea comunicării interpersonale. Obiectivele comunicării interpersonale.Regulile comunicării eficiente. Modelul Johari al comunicării interpersonale Dale Carnegie despre „secretele” comunicării interpersonale. Analiza comunicării prin prisma Analizei Tranzacționale. Condițiile comunicării interpersonale eficiente.






2

6.

Tema: Comunicarea în cadrul grupului
Particularități ale comunicării în cadrul grupului. Tipologia grupurilor. Factori ai comunicării în cadrul grupului: roluri, norme, leadership. Rețele de comunicare în grupuri. Fazele de evoluție a grupului. Stiluri de leadership. Fluxuri de comunicare în organizații.

Prezentare Clasică

2

7.

Tema: Comunicarea publică și comunicarea de masă: consideraţii istorice și conceptuale

Comunicarea publică:trăsături definitorii. Evoluția comunicării publice. Legitimitatea, funcțiile și efectele comunicării publice.

Apariția fenomenului comunicării de masă și abordarea lui teoretică(M.Weber, W. Lippmann, H.Lasswell, Ortega-Y-Gasset.A.Moles ). Dezvoltarea ziarului ca mijloc de comunicare în masă în societatea modernă. Comunicarea politică, economică și culturală în societatea modernă. Dezvoltarea mijloacelor de comunicare în Epoca Modernă şi impactul lor asupra societăţii. Apariţia şi evoluţia telegrafului în societatea modernă. Impactul telegrafului asupra dezvoltării politice şi economice a societăţii moderne. Apariţia şi evoluţia telefonului ca mijloc de comunicare în masă.

Apariţia conceptelor spaţiu public şi comunicare de masă. Teoria lui Iurgen Habermas de spre spaţiul public şi mijloacele de comunicare în masă. Structura comunicării de masă. Modele ale comunicării de masă. Nivele ale comunicării de masă. Tipologia comunicării de masă.

Funcţiile comunicării de masă.


Prezentare Clasică

4

8.

Tema: Comunicarea de masă în societatea contemporană

Teorii contemporane la comunicării de masă. Apariţia şi evoluţia conceptelor de cultură de masă şi comunicare de masă. Impactul mijloacelor de comunicare în masă asupra societăţii. Efectele pozitive şi negative ale mijloacelor de comunicare în masă asupra societăţii. Apariţia şi evoluţia radioului ca mijloc de comunicare în masă. Utilizarea radioului ca mijloc de propagandă în timpul celui de al II război mondial. Apariţia şi dezvoltarea televiziunii ca mijloc de comunicare în masă. Valenţele politice, economice şi culturale ale televiziunii. Televiziunea şi radioul ca mijloace de comunicare în masă. Revoluţia comunicaţională şi impactul ei asupra societăţii contemporane. Apariţia şi dezvoltarea computerului şi a reţelei Internet ca mijloc de comunicare în masă.



Prezentare Clasică

6

B) SEMINARE

1

Tema: Originea comunicării umane

Debate

2

2.

Tema: Comunicarea: definiţie, structură, funcţii




4

3.

Tema: Paradigmele comunicării




2

4.

Tema: Regulile comunicării eficiente



2

5.

Tema: Limbajul corpului




2

6.

Tema: Ziarul ca mijloc de comunicare în masă




2

7.

Tema: Radioul




2

8.

Tema: Televiziunea




4

9.

Tema: Comunicarea de masă în societatea modernă




4

10.

Tema: Internetul- binecuvîntare sau blestem?




4



Surse obligatorii:


  • Briggs, Asa, Burke, Peter, Mass-media, o istorie socială. De la Gutenberg la Internet, Iaşi, Polirom, 2005.

  • Cabin, Philippe, Dortier, Jean-Francois. Comunicarea. Iaşi, Polirom, 2010.

  • Cuilenburg, J.J. Van, Scholten, O., Noomen, G.W., Ştiinţa comunicării, Bucureşti,Ed. Humanitas, 1991

  • Commarmond, Gisele, Exiga, Alain.Arta de a comunica şi de a convinge, Iaşi,Polirom, 2003

  • Craia, Sultana.Introducere in teoria comunicarii.Bucuresti,Ed. Fundatiei Romania de Maine,2007.

  • De la silex la siliciu.Bucureşti ,1989

  • Dinu, Mihai. Introducere în ştiinţa comunicării. Bucureşti , Editura Universităţii,1993.

  • Doug Newsom, Judy VanSlyke Turk, Dean Kruckeberg .Totul despre relaţiile publice. Polirom, 2003.

  • Fârte, Gheorghe-Ilie. Comunicarea. O abordare praxiologică. Iaşi, 2004.

  • Fiske,John. Introducere în stiintele comunicării.Iasi, Polirom,2001.

  • Green,Andy.Comunicarea eficientă în relaţiile publice. Iasi, Polirom,2010.

  • Jeanneney, Jean-Noel.O istorie a mijloacelor de comunicare,Iaşi ,1997.

  • Kovalevsky, Jean.Taina originilor,Bucureşti 1996.

  • Marinescu, Valentina. Introducere în teoria comunicării: modele și aplicații. București, Ed. C.H. Beck,2011.

  • Mucchielli, Alex, Arta de a comunica. Metode, forme şi psihologia situaţiilor de comunicare, Iaşi, Polirom,2005.

  • Mucchielli, Alex, Arta de a influenţa. Analiza tehnicilor de manipulare, Iaşi, Polirom, 2002.

  • Pânişoară, Ion-Ovidiu, Comunicarea eficientă, Ed. Polirom, Iaşi, 2003.

  • Pease, Allan, Limbajul trupului, Ed. Polimark, Bucureşti, 2002.

  • Pease, Allan, Garner, Alan, Limbajul vorbirii. Arta conversaţiei., Ed. Polimark, Bucureşti, 2002.

  • Peretti, André de, Legrand, Jean- André, Boniface, Jean, Tehnici de comunicare, Ed. Polirom, Iaşi, 2001.

  • Rimé, Bernard.Comunicarea socială a emoţiilor.Bucureşti,Ed.Trei,2008,536p.

  • Rus, Flaviu Calin. Introducere în ştiinţa comunicării şi a relaţiilor publice. Bucureşti, 2002

  • Stanton, N. Comunicarea. Bucuresti, Editura Stiinta si tehnica, 1995.

  • Thery, G. Les autoroutes de l’information, La documentation francaise, Paris, 1994.

  • Thoveron ,Gabriel .Comunicarea politică azi.Bucureşti,Antet, 1997.

.
Surse opţionale:

  • Bataille George. Partea blestemată,Iaşi 1994

  • Lips Iulius .Descendenţa lucrurilor,Bucureşti 1956.

  • Schneider, B. Revolutia descultilor, Raport catre Clubul de la Roma, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1988;

  • Schreiber, J.,J.,S. Sfidarea mondiala, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1989;

  • Stancovici, V. Filozofia informatiei, Editura Politica, Bucuresti, 1970;


Caiet de sarcini pentru examen:

În cadrul examenului de finalizare a cursului studenţii vor susţine o lucrare scrisă. Biletele vor conţine câte trei subiecte. Dintre care un subiect va fi unul teoretic, care va oferi posibilitatea studenţilor de a-şi manifesta competenţele lor gnoseologice.

Al doilea subiect va avea un caracter practic şi care va testa competenţele alnalitice ale studenţilor.

Cel de-al treilea subiect va conţine o situaţie problemă în care studenţii îşi vor manifesta competenţele lor creative



Grila de evaluare:

Ponderea subiectelor în cadrul determinării notei la examen:


Nota pentu primul subiect – 30%

Nota pentru al doilea subiect – 40%

Nota pentru al treilea subiect – 30%
Nota examenului este corelată cu media notelor pentru evaluările curente, inclusiv cele obţinute în cadrul seminarelor şi al studiilor de caz, lucrărilor scrise, nota generală fiind media notei de la examen şi a evaluărilor curente.
Criteriile notării:

Nota „10” este acordată pentru răspunsuri de excepţie, pentru cunoştinţe vaste şi profunde, expuse pe larg, în mod coerent. Nota „9” este acordată pentru cunoştinţe profunde, priceperile demonstrate de analiză şi sinteză a materiei studiate, dezvăluirea corectă, argumentată, originală şi expresivă a subiectului. Nota „8” este acordată pentru un nivel acceptabil de pătrundere a temei studiate, de asimilare a noţiunilor ştiinţifice, chiar dacă răspunsul denotă o anumită nesiguranţă, unele inexactităţi neesenţiale. Nota „7” este acordată pentru situaţia când expunerea materiei nu trece de limitele unui raţionament reprodus, însă, care corespunde materialului din cadrul cursului. Nota „6” este acordată atunci când studentul care demonstrează ca înţeles subiectul abordat, dar comite greşeli, priceperile şi deprinderile în materie sunt la un nivel insuficient. Nota ”5” este acordată ca notă de promovare atestând minimul necesar, dar incomplet de cunoştinţe. Cunoştinţele nesatisfăcătoare sunt apreciate cu notele „4”,”3”,”2”,”1”.






Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azrefs.org 2016
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə